La pelerinajul de Sf. Parascheva de la Iași, regulile de protecție sanitară impuse de pandemie s-au întâlnit cu dorința credincioșilor de a fi aproape de relicvele pe care le venerează.
De
Andrei Pungovschi
octombrie 2020
„Trebuie să aveți încredere că Sfânta vă va vindeca,” se aude din boxele de pe scena din fața Catedralei Mitropolitane din Iași. Înalt Preasfințitul Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, însoțit de un sobor de preoți, ține slujba de pe scenă, în fața a mii de oameni.
Mulțimea se împarte în două: participanții la slujbă și cei care așteaptă să ajungă la racla cu moaștele Sfintei Parascheva, în jurul căreia se adună în fiecare toamnă zeci de mii de oameni.
Primii sunt, la rândul lor, împărțiți.
Cei mai norocoși, câteva sute, au prins loc în față, în spațiul amenajat lângă scenă, pe scaune așezate la vreo doi metri unul de celălalt, împrejmuiți de gardurile jandarmeriei.
Dincolo de garduri, lucrurile arată diferit.
Sunt locuri unde oamenii stau umăr la umăr și zone unde pot sta mai răsfirați. Dacă în fața scenei rar vezi pe careva fără mască, în aglomerație e la liber.
În dimineața zilei de 14 octombrie, Biserica a decis să scoată moaștele Sfintei Parascheva și să le depună pe catafalc în același loc în care sunt expuse în fiecare an. Asta după ce a constatat că numărul pelerinilor e prea mare cât să încapă în biserică, așa cum prevedeau inițial regulile de siguranță.
În spatele catedralei șerpuiește un șir lung de oameni, flancați de garduri, care se continuă pe câteva străzi lăturalnice. Coada se termină în curtea bisericii, unde, pe catafalcul împodobit cu flori, se află moaștele Sfintei Parascheva, o femeie care-a trăit acum vreo mie de ani aproape de Constantinopol, despre care știm că s-ar fi îngrijit de nevoiași și căreia îi sunt atribuite minuni vindecătoare.
Cu o seară înainte, racla fusese expusă în interiorul catedralei, unde credincioșii au așteptat în jur de două ore la coadă, ca să poată atinge sau săruta plexiglasul care acoperea rămășițele Sfintei.
Majoritatea oamenilor care intrau în catedrală purtau masca pe față și, la îndemnul preoților și voluntarilor, nu zăboveau mai multe de treizeci de secunde în dreptul raclei.Suficient, totuși, ca mulți dintre ei să-și dea masca jos și să sărute plexiglasul protector sau să atingă cu mâna veșmintele care ieșeau printr-un cerc decupat. După ce treceau pe la raclă și cutia de donații, credincioșii primeau de la un preot crenguțe de busuioc și flori.
Pelerinajul a continuat peste noapte.
Jandarmii legitimau pelerinii și nu lăsau credincioșii care nu aveau buletin de Iași să intre în curtea catedralei.Oamenii așteptau în jur de două ore să ajungă la moaște.
Moaștele au fost scoase în curtea catedralei dimineață.
A urmat slujba, afară, pe scenă. La final, mulțimea de spectatori s-a transformat în coadă.
Atunci s-a aprins scandalul.
Câteva zeci de oameni agitau steaguri și telefoane mobile și cereau să fie lăsați să intre la moaște, deși nu aveau buletin de Iași, așa cum prevedeau noile reguli de siguranță. Jandameria i-a lăsat inițial să intre în curtea catedralei, apoi i-a dat afară.
Grupul de protestatari și-a atras repede fani, așa cum se întâmplă deseori în mulțime. Încet, s-a apropiat de scena goală pe care avusese loc slujba, unde personalul tehnic strângea aparatura. Unul dintre liderii grupului conspiraționist a anunțat desfășurătorul. „Intrăm civilizat, ordonat, printre jandarmi.” Apoi s-a aruncat înspre cei doi jandarmi care păzeau scena.
Jandarmii au chemat întăriri, au făcut cordon, protestatarii au început să facă gălăgie și mai mare.
Ca să calmeze spiritele, conducerea jandarmeriei a aplicat două tactici. Inițial, a înlocuit o parte dintre bărbații din prima linie cu femei. Manevra nu i-a calmat suficient pe agitatori, așa că jandarmii i-au ghidat la capătul cozii spre raclă și, cu acordul Mitropoliei, le-au permis accesul la moaște.
Acest material a fost publicat inițial în revista Scena9, pe 15 octombrie 2020.